Noutăți

Foto 2

      Realizarile noastre raman peste timp si suntem constienti de asta. Tot ceea ce facem este destinat folosintei indelungate si tinta noastra este de a avea mereu clienti multumiti de colaborarea cu noi. Este impresionant cum lucrari executate din piatra naturala au ramas in atentia oamenilor mii de ani. Continui periplul inceput prin cele mai importante site-uri Foto 4megaliice din Europa si ma opresc asupra celui de la Avebury. Acolo este un monument neolitic care contine trei cercuri de piatra, in jurul satului din Wiltshire, în sud-vestul Angliei. Este unul dintre cele mai cunoscute situri preistorice din Marea Britanie care contine cel mai mare cerc de piatra megalitic din lume. Este atat o atractie turistica, cat si un loc de importanta religioasa. Construit de peste cateva sute de ani, in cel de-al treilea mileniu i.e.n., in timpul neoliticului, monumentul cuprinde o mare balansoara (o bancă si un sant) cu un cerc de piatra exterior mare si doua cercuri de piatra mai mici situate in interiorul sau, centrul monumentului. Scopul sau initial nu este cunoscut, desi arheologii considera ca a fost folosit cel mai probabil pentru o forma de ritual sau ceremonie. Monumentul Avebury este o parte a unui peisaj preistoric mai mare ce contine mai multe monumente mai vechi din apropiere, inclusiv West Kennet Long Barrow , Windmill Hill si Silbury Hill. Pana in epoca fierului, situl fusese abandonat, cu unele dovezi ale activitatii umane in timpul ocupatiei romane. In timpul Evului Mediu timpuriu, un sat a fost intemeiat pentru prima data in jurul monumentului, in cele din Foto 3urma extinzandu-se in el. In perioada medievala tarzie si moderna timpurie, localnicii au distrus multe dintre pietrele aflate in picioare din jurul valului, atat din motive religioase, cat si din motive practice. Arheologii au studiat Avebury in timpul secolului al XVII-lea si au salvat o mare parte din sit inainte de distrugerea sa. Cercetarea arheologica a urmat in secolul XX, condusa in principal de Alexander Keiller, care a supravegheat un proiect ce a reconstruit o mare parte din monument. Avebury a fost adoptat ca sit sacru de multi adepti ai religiilor pagane contemporane, cum ar fi Druidry, Wicca si Heathenry . Acesti inchinători privesc monumentul ca pe un „templu viu” pe care il asociaza cu stramosii, precum si cu genii sau cu spiritele locului. In mod obisnuit, astfel de rituri pagane pe site sunt realizate public si atrag multimi de vizitatori curiosi sa asiste la eveniment. Mii de ani au trecut peste un monument care impresioneaza si astazi pentru ca „Oamenii se pot îndoi de ceea ce spui, dar vor crede ceea ce faci.” — Lewis Cass


Foto 2

Am pornit hoinar prin cele mai renumite site-uri megalitice din Europa. Nu intamplator fac acest lucru. Lucrul, frumusetea, piatra naturala si omul care le-a pus impreuna formeaza un careu din care noi, cei din breasla, ne consideram a face parte. Admir si respect istoria pietrei naturale asa Foto 5ca prin aceasta reamintire a site-lor megalitice aduc in atentia cititorului vechimea si persistenta frumusetii intr-un domeniu in care istoria pare ca nu are margini. Pornind cu vaporul din orasul Larmor-Baden, putem ajunge in  insula Gavrinis care este nelocuita. Situata in apropierea deschiderii golfului Morbihan catre Oceanul Atlantic, insula este practic o structura de roca de granit cu dimensiuni de 750 x 400m. Insula este renumita datorita Foto 4mormantului ce se afla aici. Un monument megalitic din perioada neolitic, aparținand aceluiasi context larg ca megalitele bretone din Carnac si Locmariaquer si strans legata de monumentele de la Brú na Boínne (Irlanda) si Maes Howe (Orkney). In momentul constructiei sale, c. 3500 i.Hr., insula era legata de continent. Bogatele decoratiuni interne fac din Gavrinis unul dintre tezaurele majore ale artei megalitice europene. Mormantul se remarca, de asemenea, pentru grija in constructia sa si pentru buna conservare a acestuia. La exterior este o movila de piatra. Movila acopera o singura camera de inmormantare construita in plan dreptunghiular  cu o lungime de aproximativ 2,50 m. Camera este construita din aproximativ 50 de placi de piatra amplasate cu atentie. Cea mai mare dintre acestea este placa de tavan care cantareste aproape 17 tone. Astfel de camere simple de tip dolmen, la care se ajunge prin pasaje, au fost foarte frecvente în Bretania intre 4500 si 3000 i.Hr. Toate impresioneaza prin realizarea impecabila raportata la tehnica acelor ani. Activitatea noastra cere perfectionare continua. Asta pentru ca lucrarile ce le realizam sunt destinate sa impresioneze estetic. Poate nu ajungem la nivelul unor lucrari de arta dar, ne propunem mereu sa bucuram beneficiarul cu realizarile noastre.  Procedam asa pentru ca „In viata, frumusetea dispare. In arta, nu.” — Leonardo da Vinci

„>


Foto 2

    Stonehenge, monumentul preistoric al cercului de piatra, situat pe Campia Salisbury, la aproximativ 13 km nord de Salisbury, Wiltshire, Anglia. A fost construit in sase etape. Numele monumentului provine probabil din termenul englez „stone hangen”, insemnand „piatra spanzurata”. Stonehenge a fost desemnat de UNESCO Situl Patrimoniului Mondial inFoto 4 1986. Ansamblul Stonehenge este format din patru cercuri concentrice construite din pietre. Cercul exterior (cercul Sarsen), de 33 m in diametru, este construit din 30 de blocuri imense de piatra dispuse vertical. Deasupra acestor blocuri de piatra au fost asezate ca niste praguri (buiandrugi) alte blocuri curbate. In interiorul acestui lant se afla un alt cerc de blocuri mai mic din piatra vanata. Acestea imprejmuiesc un aranjament in forma de potcoava, in interiorul caruia se afla o placa din gresie, denumita Piatra de Altar. Stonehenge este, probabil, cel mai important monument preistoric din Anglia. Nu se cunoaste exact cand a fost construit sau de catre cine. O teorie destul de cunoscuta a avansat ipoteza ca ar fi construit de druizi, o populatie existenta in Anglia inainte de cucerirea romană. Tehnicile arheologice moderne auFoto 3 demonstrat insa ca Stonehenge a fost construit cu cel putin 1000 de ani inaintea druizilor, in anul 2950 i.Hr, ajungand la forma pe care o cunoastem azi in anul 1600 i.Hr. Stonehenge este un model al lucrului bine facut. El inspira pe fiecare privitor cu idei diferite, dar toti il recunosc drept exemplul  unei realizari perfecte. Curios cum acelasi lucru poate transmite stari diferite. Asa este si cu amenajarile cu piatra. Fiecare client intelege si simte diferit, desi noi, ,,echipa A.C.V. NAVIVA„, transmitem aceleasi informatii. Optimismul si profesionalismul se regasesc in ideile pe care le promovam. Sfaturile noastre tintesc mereu lucrul bine facut. Tu, client, nu uita ca:  „sfaturile te invata, erorile te conving„. –  Victor Duta.


Foto 2

Hagar Qim este un complex de temple magalitice ce se afla pe insula Malta. Datand din anii 3.600 – 3.200 i. Hr. este printre cele mai vechi site-uri religioase din lume. În 1992, UNESCO a recunoscut Haġar Qim  ca fiind Site de patrimoniu mondial. Complexul megalitic din Haġar Qim este situat pe marginea de sud a insulei, pe o creasta acoperita cu calcar moale Globigerina.  Desi Hagar Qim a fost cercetat pentru prima data în 1839, complexul templului Foto 4in sine nu a fost niciodata cu adevarat ingropat complet. Acest lucru se datoreaza faptului ca cele mai inalte pietre din templu au ramas expuse deasupra solului peste milenii.  Una dintre incaperile din interior pare sa aiba o functie astronomica. Aceasta incapere poate fi accesata printr-un pasaju interior si are o arhitectura formata dintr-un set de dale de piatra joase. In spatele acestei incaperi se afla o mica gaura eliptica. S-a observat ca in timpul solstitiului de vara, razele soarelui la rasarit trec prin aceasta gaura si lumineaza una dintre placile joase. Dacă aceasta interpretare ar fi corecta, s-ar putea sugera ca destinatia Foto 5complexului de temple Hagar Qim era de a fi folosit pentru ritualurile de fertilitate. Un alt aspect fascinant ce trebuie remarcat este vazut din perspectiva unui conservator arheologic. Materialele folosite de constructorii neolitici  pot fi gasite local. Nu a fost folosit calcarul Coralinic dur ci s-a folosit calcarul mai moale Globigerina. Templul a rezistat intemperiilor naturale atatea mii de ani. Este un adevarat amestec de vis si aptitudini impecabile din partea celor care au lasat aceasta urma. Un model de inspiratie pentru ceea ce inseamna realizare remarcabila. Lucrarile noastre nu se vor putea compara niciodata cu Hagar Qim dar, stim ca „Pentru a realiza lucruri mari trebuie sa si visam, nu numai sa facem. Trebuie sa si credem, nu numai sa planuim.” —  Anatole France.


Foto 2

      Domeniul nostru de activitate este unul deosebit de vast dar si cu radacini foarte vechi in timp. Astazi executam lucrari cu piatra naturala acumuland experienta. Suntem constienti ca perfectionarea continua este obligatorie pentru ca tu, client al nostru, sa te bucuri de Foto 3proiectul pus in opera. Cred ca este interesant sa evidentiez aici cateva lucruri legate de istoria lucrarilor cu piatra naturala in Europa. Incepem cu pietrele de la Carnac, o comuna de langa golful Morbihan, pe costa de sud a Bretaniei. Locul este renumit pentru cele peste 10.000 de pietre neolitice in picioare, cunoscute si sub numele de menhiri. Pietrele au fost taiate de pe locul unde se afla si ridicate de oamenii pre-celtici din Bretania. Traditia locala sustine ca motivul pentru care stau în linii atat de drepte este acela ca sunt o legiune romana Foto 4transformata in piatra de Papa Cornelius. Pietrele Carnac au fost ridicate in perioada neolitica care a durat din jurul anului 4500 i.Hr. pana in 2000 i.Hr. Data precisa a pietrelor este dificil de constatat, deoarece sub ele au fost gasite putine materiale databile, dar faza principala a activitatii sitului este atribuita in 3300 i.Hr. O interpretare a sitului este aceea ca generatii succesive au venit acolo pentru a ridica o piatra in cinstea stramosilor lor. Carnac este locul celei mai mari concentratii de monumente megalitice din lume. Pietrele de granit, care variaza ca marime de la 1 metru inaltime la pietre imense de 6,50 metri inaltime si care cantareau cateva sute de tone, au fost taiate din formatiunile stancoase din zona inconjuratoare. Pietrele au fost cel mai probabil miscate folosind parghii si role. Pietrele pozitionate deasupra altora au fost trase in sus pe un plan inclinat de pamant facut la nivel cu partea superioara a pietrelor verticale. Pamantul a fost indepartat cand constructia a fost finalizata. Pietrele au fost plasate in mai multe tipuri de aranjamente. Interesant, nu? Omul a fost atras de piatra naturala inca din vremuri vechi. Mereu s-a adunat experienta in domeniu si nimeni nu uita ca „Trecutul nu poate pieri, caci viitorul se va naste din el.” — Anatole France